”Toată lumea zice – digitalizăm Ministerul Finanțelor. Ce Dumnezeu digitalizăm?
Că totul e digital. Nu vă gândiți că mai poate cineva să meargă la ghișeu ca să depună o hârtie, că nu se mai poate. Legal, nu se mai poate!”
▶️ Ascultați aici un fragment relevant: 08:53
Aceste fraze, care s-ar putea să vă surprindă, îi aparțin lui Dan Marius Peștină, director general al Centrului Național pentru Informații Financiare (CNIF) din Ministerul Finanțelor.
Le-a rostit în cadrul celui mai recent episod din seria DIGITALINATION, în care a fost invitat alături de Radu Postolache, CEO al firmei Qualysoft România (companie care e implicată în procesul de digitalizare a fiscului din Indonezia).
A fost o discuție tranșantă – cum, din păcate, nu reușim foarte des când avem dialoguri cu reprezentanți ai statului – pe o temă foarte importantă pentru România, țară rămasă “corigenta clasei” la capitolul digitalizare în spațiul UE.
Subiectul acestei ediții Digitalination este, evident, digitalizarea Administrației Fiscale.
Se întâmplă sau nu? Când? Ce ar însemna asta pentru buzunarele noastre?
🎙️Moderatori au fost Radu Puchiu, expertul în e-guvernare al Upgrade 100, și Marian Hurducaș, content strategist. Discuția a fost difuzată, în premieră, la Radio GUERRILLA în cadrul emisiunii Upgrade 100 Live (în fiecare luni, de la 7 seara).
👉🏻 DIGITALINATION este un concept Upgrade 100 produs în parteneriat cu Institutul ASPEN România
UNDE INTERVINE UE, AVEM PREDICTIBILITATE; UNDE DECID AI NOȘTRI…
În prima parte a discuției, cei doi moderatori au încercat să afle în ce stadiu este procesul de digitalizare a administrației fiscale din România.
Dan Marius Peștină a explicat că e nevoie să înțelegem diferența dintre cele două sisteme electronice pe care le gestionează Centrul condus de el.
Primul este sistemul informatic al Vămilor, care aparține, de fapt, Uniunii Europene. Despre acesta, Peștină spune că e “foarte predictibil”, fiindcă e aliniat cu celelalte Vămi ale UE.
“Sistemul vamal are predictibilitate – și pe 14 ani de aici încolo știm ce avem de făcut.” (Dan Marius Peștină, director general al CNIF).
Al doilea este sistemul electronic al ANAF, despre care oficialul din Minister spune că este supus unei mari presiuni din cauza deselor schimbări de legislație fiscală.
”Sistemul de administrare fiscală e la latitudinea politicienilor. În funcție de nevoile de la momentul respectiv, se schimbă dintr-o parte în alta, ceea ce nouă, din punct de vedere informatic, ne complică foarte tare existența.”
Dan Marius Peștină recunoaște că ultimele sisteme de procesare a datelor achiziționate de Ministerul Finanțelor datează din 2004.
El face însă o precizare esențială pentru această discuție: legal, nu se mai poate lucra cu documente pe hârtie depuse la ghișeu.
“Ceea ce facem noi la nivelul Ministerului Finanțelor sunt două lucruri oarecum diferite: o dată, schimbăm sistemele și le aducem la anul de grație 2024, și – doi – facem ceva cu datele colectate.“
Cum se vede situația din afară? Cum le interpretează un jucător din domeniul privat?
Qualysoft Romania implementează un proiect de digitalizare a administrației fiscale din Indonezia, acesta fiind motivul pentru care Radu Postolache, CEO-ul acestei firme, este îndreptățit să vină cu propria viziune.
El spune că statului român îi lipsește o strategie pe termen lung, care să fie comunicată atât în interiorul Administrației, cât și către contribuabili. Alte trei probleme identificate de Postolache în ceea ce privește digitalizarea fiscală sunt:
– lipsa resurselor interne ale Ministerului pentru a susține proiectele pe termen lung
– lipsa interoperabilității, inclusiv cu sistemele informatice mai vechi;
– faptul că achizițiile publice nu țin pasul cu schimbările tehnologice și nici cu așteptările contribuabililor.
Ultimele sisteme de procesare au fost achiziționate la Ministerul Finanțelor în 2004.
Conform declarațiilor oficialului CNIF.
Radu Postolache vine cu o viziune externă, plecând de beneficiile digitalizării – interoperabilitatea și un efort mai mic în relația cu statul, transparentizarea și accesul facil la servicii sunt de foarte mare interes pentru public.
Pentru Stat înseamnă o îmbunătățire a eficienței proceselor interne, a acurateței datelor și a încrederii contribuabilului în serviciul public, o creștere a bazei de impozitare și a conformării fiscale. / ▶️ 10:57
ÎN CÂT TIMP VEDE ANAF BANII VIRAȚI PRIN GHISEUL.RO?
Pentru ca discuția să nu fie doar una teoretică, Marian Hurducaș le-a propus celor doi invitați un caz real, o situație cu care se confruntase cu câteva zile înainte:
Îi fuseseră poprite conturile și încercase să le deblocheze – experiență pe care a povestit-o aici, pe contul său de Facebook.
Cu toate că virase datoria prin intermediul platformei ghiseul.ro, poprirea n-a fost ridicată.
Ca atare, s-a dus în persoană la un ghișeu al ANAF, unde i s-a comunicat că banii virați de el nu vor fi “văzuți” de ANAF decât după 15 zile.
De ce? Pentru că ghiseul.ro nu este o platformă a ANAF.
Dar și mai “interesant” e că, în acest interval de 15 zile, ANAF poate să mai retragă încă o dată sumele care i se datorează, tocmai din cauză că nu “vede” plata făcută prin ghiseul.ro.
(Deci, o dublă pedepsire a contribuabilului care e de bună-credință.)
Ce a răspuns directorul general din Minister?
”Faptul că banii nu s-au văzut în sistem pare un pic ciudat, pentru că la noi se văd în sistem după 30 de secunde de la momentul efectuării plății.”
Dan Marius Peștină ▶️ 17:50
Și atunci, din două, una: fie funcționarul de la ghișeu nu știe, fie directorul general nu știe cum funcționează sistemul și care e conexiunea dintre ANAF și platforma ghiseul.ro.
Ce au mai explicat invitații?
Ascultă aici ▶️ 12:48
SPAȚIUL PRIVAT VIRTUAL VA FI MODERNIZAT ÎN 2025
Care sunt explicațiile acestei stări de fapt?
Oficialul din Minister spune că principala presiune care se pune pe administrația fiscală este colectarea.
El recunoaște, încă o dată, că relația dintre contribuabil și ANAF este “la nivelul de acum 20 de ani”, dar:
”A trebuit să ținem sistemele în viață pentru că a trebuit să colectăm. Pentru că dacă nu colectăm, țara asta nu mai trăia.”
Radu Postolache vede și o cauză mai adâncă: frica din ambele “tabere”:
”Există și o frică a companiilor care să participe în proiecte publice, există și o frică a funcționarilor de a fi deschiși către mediul privat, există o frică de ambele sensuri, care mai mult rău face.”
Radu Postolache, CEO Qualysoft Romania / ▶️ 24:40
Există însă și o veste bună, încurajatoare.
Dan Marius Peștină spune că reforma sistemului electronic este în curs de desfășurare și că, mai mult decât atât:
“… mergem în zona în care modernizăm toate sistemele – și când spun modernizăm, spun inclusiv user experience.”
Prima îmbunătățire majoră în acest sens va viza Spațiul Privat Virtual (SPV) și va fi aplicată din 2025, spune Dan Marius Peștină.
De asemenea, în curând vor fi disponibile decontul de TVA precompletat (de la 1 iulie), precum și declarația de venit precompletată. Și asta pentru că:
”Pe tinerii de 20 ani nu-i mai găsești pe desktop, îi găsești pe mobil, îi găsești în dreapta iconiței pe Tik-Tok. Dacă SPV nu are și o aplicație de mobil unde ei să primească acele notificări, riști să-i pierzi.”
STATUL IA NOTIȚE, DAR NU ȘTIE UNDE VREA SĂ AJUNGĂ
Așa cum a observat Radu Postolache, marea problemă a statului român, inclusiv în acest domeniu, este lipsa unei strategii. Unde vrem să ajungem? Care e obiectivul?
Când vine vorba despre un asemenea “sistem ideal” și cum ar trebui să arate el, Dan Marius Peștină e sincer:
”Habar nu avem! Noi scriem specificații care vin din zona de business…”
Oficialul spune că CNIF a primit feedback de la peste 80 de companii, în multiple sesiuni de consultare.
Însă ceea ce îngreunează această relație, spune Postolache, este incertitudinea pe care o resimte mediul privat, lipsa unei stabilități decizionale pe termen lung:
”Mediul privat trebuie să aibă un interlocutor stabil chiar dacă proiectul durează ani de zile.”
În cursul acestei ediții a Digitalination a fost abordată și problema comunicării dintre ANAF și contribuabili.
Moderatorii au spus că, dacă ANAF ar atenționa la timp cu privire la datorii, ar crește gradul de colectare, iar cetățenii n-ar mai fi frustrați că primesc amenzi sau că li se popresc conturile.
Marian Hurducaș a propus un cont de familie în Spațiul Privat Virtual, cu acces dintr-o aplicație de mobil.
Acolo, membrii familiei și-ar administra toate obligațiile și, pe de altă parte, ar primi notificări în cazuri de întârziere, ceea ce ar rezolva și o parte a slabei alfabetizări digitale din România.
Dan Marius Peștină a reacționat prompt:
”Sincer, e prima oară când aud propunerea asta, dar, din punct de vedere tehnic, e ușor de rezolvat!”
IMPACTUL A.I. ÎN DOMENIUL FINANȚELOR PUBLICE
Dezbaterea de la această ediție a Digitalination nu putea ocoli “elefantul din încăpere”, și anume cea mai importantă tendință de la nivel mondial: ascensiunea Inteligenței Artificiale (A.I.).
Radu Postolache consideră că e prea devreme pentru a discuta despre A.I. în administrația fiscală la noi.
Acest lucru, spune el, este cu atât mai trist, cu cât România are o industrie foarte activă în acest domeniu. / ▶️ 48:39
”Sunt foarte mulți pași de recuperat. Noi trebuie, în primul rând, să creștem competențele digitale, atât ale populației, cât și ale celor din aparatul guvernamental.”
Oficialul din Minister îl contrazice. Peștină spune că România este un pionier în domeniul utilizării A.I. în administrația fiscală:
”Nu stăm prost deloc în zona asta. Nu se vede și nici nu trebuie să se vadă. Ea (Inteligența Artificială – n.n.) trebuie să ajute inspectorii fiscali, să ajute inspectorii vamali, cei care lucrează în zona de Minister de Finanțe să dea rezultate.”
În finalul discuției, cei doi invitați au fost “ispitiți” să se adreseze “peștișorului de aur”: care le-ar fi dorința cu privire la administrația fiscală din România?
Reprezentantul statului își dorește să primească încredere:
”Să aibă cineva puțină încredere, să aibă răbdare, să vadă că lucrurile se mișcă și se vede că se mișcă. Schimbăm ceva ce n-a fost schimbat de zeci de ani. Din fericire, lucrăm în paralel – când vor fi gata o să fie o revoluție. Să ne creadă și pe noi.”
Reprezentantul mediului privat pare a ști că “peștișorul” nu există:
”Sunt genul credul, optimist și cu speranță – deci sunt dispus să aștept.”
Asta ne propunem și noi, aici, la Digitalination – locul unde discutăm despre impactul tehnologiei asupra serviciilor publice: să fim optimiști și să vă transmitem acest optimism și dumneavoastră, celor care ne urmăriți.
Vă recomandăm să ascultați episodul integral aici – precum și celelalte episoade pe care le-am realizat până acum.
Comentează