Un concept UPGRADE 100 x Institutul ASPEN România

Competențele digitale sunt abilități cheie într-o lume în care tehnologia joacă un rol tot mai important în viața noastră de zi cu zi. Însă România ocupă ultimul loc în clasamentul DESI.

Doar puțin peste 20% dintre români au competențe digitale de bază, față de peste 50% media europeană și 80% în țările aflate pe primele locuri.

Mai poate fi România educată digital în acest context?

Radu Puchiu, director al programului Technology & Society la Aspen Institute Romania și realizator al seriei DIGITALINATION, a căutat răspunsuri de la Ana-Maria Stancu, de la RoboHub, și Irinuca Văduva, de la ECDL România, bazându-se pe buna experiență practică a lor în domeniu.

Cine sunt Ana-Maria Stancu și Irinuca Văduva?

  • Ana-Maria Stancu este CEO al Bucharest Robots – primul start-up din România dedicat roboților umanoizi și roboților de servicii, fondatoare a RoboHub – un centru de învățare în domeniul roboticii și programării, în special pentru copiii din grupurile vulnerabile, dar și pentru restul copiilor sau adulților interesați și membru în board-ul euRobotics – rețeaua europeană de robotică civilă.
  • Irinuca Văduva este Ambasador pentru Transformarea Educaţiei și General Manager ECDL Romania, parte din cel mai răspândit program de certificare a competențelor digitale recunoscut la nivel internaţional în peste 100 de ţări – ICDL Foundation
DIGITALINATION este un concept educativ Upgrade 100 realizat în parteneriat cu Aspen Institute România

Chiar avem nevoie de competențe digitale?

Ana Maria Stancu crede că în primul rând trebuie să fie clar ce  înțelegem prin competențe digitale.

E nevoie de o înțelegere a lucrurilor care stau în spatele tehnologiei. Teama vine și din această necunoaștere, iar de aici apare și o reacție împotriva tehnologiei și a utilizării ei. Sau învățării ei.

Irinuca Văduva spune că e clar că e nevoie de competențe digitale pentru că nu putem să vorbim de orașe inteligente fără tehnologie și nu putem să vorbim despre smart labs, să le facem și apoi să ținem laboratoarele închise.

Digitalizarea a început demult și fie că ne place sau nu, dacă nu deținem competențe digitale (fie ele lifestyle sau de lucru) riscăm să devenim izolați ca oportunități.

Irinuca Văduva, ECDL România / 04:09

Cum s-a specializat România în “bucățele de educație digitală”?

Există un cadru european, dar în practică ne lovim de două aspecte importante: infrastructura pentru educație digitală și abordarea fragmentată a implementării programelor.

Ana-Maria Stancu și-ar dori un cadru sau standard la nivel european astfel încât să nu mai facem „bucățele de educație digitală” – spune ea  / 06:58

Infrastructura pentru educație digitală are și ea nevoie de coordonare. De aici nevoia unei abordări care să alinieze țările cu țintele europene.

Acest lucru s-a văzut mai ales în pandemie.

Există bani care se dau în PNRR, dar nu există o strategie, un plan care să le unească abordarea fragmentată, iar Irinuca Văduva insistă pe faptul că lipsește un consens, riscul fiind cel al multor eforturi duse separat  / 10:38

De ce NU există rezultate, deși avem cu ce să le obținem? “România face digitalizare din obligație”

Degeaba faci traininguri pentru profesori dacă nu ai pe ce.


Ana-Maria Stancu, RoboHub

Ea a arătat și faptul că e nevoie de resurse mari, nu se poate gândi doar la nivel de eforturi punctuale și salută inițiativa de a avea un procent dedicat pentru infrastructură în PNRR  / 13:05

Lipsa rezultatelor pare că vine și din faptul că multe se fac doar de formă.

Atunci când n-o să mai facem digitalizarea din obligație, pentru că spune Uniunea Europeană sau PNRR, lucrurile se vor schimba în bine.

Irinuca Văduva, ECDL România

La fel de importantă e colaborarea , mai ales la nivelul digitalizării IMM / 15:40

O altă problemă este folosirea fondurilor dar fără a înțelege contextul – de ce dotăm laboratoare, de ce investim în infrastructură, pentru ce e nevoie. La fel, promovarea instrumentelor pe care cei interesați le au la dispoziție, un exemplu fiind cel al celor șapte Digital Innovation Hubs la care IMM-urile nu apelează, deși există programe gratuite dedicate competențelor digitale, chiar a celor avansate / 17:38

Cum ajungem de la 20% la 80% la competențe digitale de bază? Lecții de la Grecia ori Polonia

Invitatele au identificat câteva nevoi:

  • Conectarea eforturilor separate la nivel de indicatori ca să fie clar progresul.
  • Standarde de evaluare și certificare clare și comune.
  • Direcție clară.
  • O viziune unitară, nu bucățele de strategii / 20:18

Au fost, de asemenea discutate importanța profesorilor în dezvoltarea de competențe digitale, a alfabetizării digitale la un nivel cât mai mare.

S-au menționat proiectele de transformare a bibliotecilor în centre de educație digitală / 26:15, cele legate de formarea a 100.000 de persoane din medii defavorizate / 29:06, dar și lecții învățate din alte țări cum ar fi Grecia sau Polonia.

Îți aducem aminte aici și de episodul DIGITALINATION despre Finlanda, campioana digitalizării la nivel european, inclusiv la competențe digitale. Vezi exemplul lor aici.

Românii care lucrează în afară, printre cei mai afectați de digitalizare

Ce am reținut:

  • Cursurile pentru antreprenori de introducere în tehnologiile noi ar trebui legate de instrumentele care pot fi disponibile și când ar putea fi folosite. Pe toate zonele, agricultură, industrial etc. există companii care pot să ajute pe reducerea de costuri.
  • E nevoie de competențe digitale, dar e important de reținut că toate tehnologiile au nevoie de oameni ca să funcționeze. Pentru asta e nevoie de învățare în tot timpul vieții.
  • Lipsa de competențe digitale ne va afecta nu numai în țară. Forța de muncă plecată în afară va fi una dintre cele mai afectate. La fel capacitatea de a rămâne competitivi.
  • Există module de introducere în tehnologii avansate pe care angajați sau manageri le pot folosi / 31:44

Sunt copiii educați digital dacă stau pe telefon? 78% dintre cei intervievați credeau că da…

Spoiler alert: Nu! Află de ce e nevoie cu adevărat aici / 50:50

Irinuca Văduva menționează că un studiu făcut de ECDL în care un procent de 78% dintre cei intervievați credeau că sunt competenți digital. Există așadar o diferență uriașă între percepție și realitate / 52:02

Ce trebuie făcut în școală? 

  • E nevoie de proiecte aplicate de exemplu folosirea MS Word pentru documente text, Excel pentru un bugetare etc, ne spune Ana-Maria Stancu / 38:03
  • E nevoie ca aplicațiile să fie atractive, să le ofere încredere că pot să le utilizeze cu succes.
  • Alfabetizarea digitală e necesară – inclusiv pentru profesori / 41:47
  • Se adaugă competențe noi permanent, deci e nevoie de învățare permanentă/ 49:48

Ce e de făcut? “La fapte, cât mai repede!”

Am rugat invitatele să ofere 3 lucruri de făcut dar și cât estimează că vom avansa ca scorul în DESI la competențe digitale. Dacă ți-am stârnit curiozitatea, poți afla direct de aici / 54:05

Dar poate cel mai bun îndemn al invitatelor – de încheiere – a fost:

“La fapte, cât mai repede!”

Poți asculta acest episod și dacă dai play versiunii podcast audio pe care o poți asculta pe Spotify, unde ne și poți da follow. La fel și pe YouTube.

NU RATA CELELALTE EDIȚII DIN SERIA DIGITALINATION 

- Provocările aduse de pe zona de leadership politic, în EPISODUL 1 - cu Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării României, alături de ministrul omolog din Moldova, Iurie Țurcanu.

- Dar și despre provocările tehnice în EPISODUL 2 - cu Președintele ADR, Dragoș Vlad și Președintele ANIS, Mihai Matei.
 
- În EPISODUL 3 - am fost curioși să aflăm de la Sabin Sărmaș, președintele comisiei IT&C din Camera Deputaților cum se „cuplează” conversația digitală globală la realitatea digitalizării de la noi, prin prisma ITUPP-22.

- În EPISODUL 4 - Radu Puchiu și Dan Cîmpean, directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică a României, au analizat cât de liniștită poate sta România când se discută despre acest subiect

- În EPISODUL 5 - Allen Coliban - primarul Brașovului - și Sabin Sărmaș - șeful Comisiei IT din Camera Deputaților vorbesc despre digitalizarea unui mare oraș.

- În EPISODUL 6 - Ce poate învăța România de la Finlanda: adică ultima de la prima țară din topul digitalizării UE

- În EPISODUL 7 - Totul despre cartea electronică de identitate, direct de la sursă. Explicații de la Cătălin Giulescu, Director General Evidența Populației - MAI

DIGITALINATION este un demers și un concept educativ Upgrade 100 realizat în parteneriat cu Aspen Institute România

Marian Hurducas

Marian Hurducaș are o experiență de peste 15 ani în comunicare și marketing. Antrerprenor și consultant de comunicare și marketing, fost om de radio. Totodată este și gazda podcastului Hurducast și co-realizator al show-ului de cultură digitală UPGRADE 100 Live – difuzat lunea de la 7 PM la Radio Guerrilla.

View all posts

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *