Deși suntem ultimii din Europa la digitalizare, vestea aparent bună ar fi că avem un Plan Național de acțiune privind deceniul digital.
- Ce cuprinde el, cum reușim să recuperăm decalajele și să ne atingem țintele pentru 2030 și cât e de realist?
Acestea au fost o parte din întrebările la care au căutat răspuns de la Mirela Mărcuț, Head of Policy, Transilvania IT Cluster dar și fondatoarea digitalpolicy.ro, într-o nouă ediție de Digitalination by Upgrade 100 și Aspen Institute Romania, moderată de Radu Puchiu și Marian Hurducaș.
DE CE SUNTEM ULTIMII ÎN CLASAMENTUL EUROPEAN AL DIGITALIZĂRII?
Conversația cu Mirela a început de la situația actuală a digitalizării în România, dar și unde ar trebui să fim conform Decadei Digitale – politica europeană de digitalizare a economiei și societății, la care România este parte.
Pe scurt, iată decalajele pe care împreună cu invitata noastră le-am identificat, pe componentele principale ale Digital Economy and Society Index (DESI) – momentul poate fi ascultat aici ▶️ 7:40
- Competențe digitale de bază: România se află în prezent la 30%, ținta pentru 2030 este de 50%;
- Conectivitate: 98% internet de mare viteză – trebuie să fim la 100% – este singura țintă la care stăm bine; la 5G ținta e de 100%, însă România și-a propus să atingă 62%;
- Intensitatea digitală a companiilor – adică gradul utilizării tehnologiilor digitale în firmele românești: România este în prezent la 40% și trebuie să ajungem până în 2030 la 90%;
- Servicii publice digitale: România se află în prezent la 46% servicii digitale disponibile electronic, iar ținta pentru 2030 este 100%.
⚠️ În plus, într-un an plin de alegeri nu am putut să nu remarcăm lipsa subiectului din discursul candidaților, chiar și a celor care au fost foarte vocali pe subiect de-a lungul vremii ▶️ 11:34.
DAR AVEM UN PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNI!
Vestea bună e că, obligată de apartenența la Uniunea Europeană, România a trebuit să redacteze o foaie de parcurs ca răspuns la situația digitalizării ei.
Așa a apărut noul Plan Național de acțiune privind deceniul digital al României pe care Autoritatea pentru Digitalizarea României l-a pus recent în consultare publică.
Este o decizie care s-a negociat între statele membre și Parlamentul European, deci, până la urmă toată lumea a contribuit, Comisia a venit cu planul și a spus „degeaba vă măsurăm și facem un clasament că nu ajută pe nimeni”, mai ales că Uniunea Europeană are pe zona asta geopolitică obiective mult mai largi și atunci trebuie să împingă statele membre către o anumită direcție. Această direcție se numește convergență (…) Prin Programul Deceniul Digital Comisia a cerut statelor membre să-și facă un plan național ▶️ 15:58.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
Ce cuprinde planul național? Aflăm pe scurt de la Mirela Mărcuț:
- România urmărește cele 4 dimensiuni ale DESI – competențe digitale, conectivitate, utilizarea tehnologiilor digitale și servicii publice digitale;
- prezintă o serie lungă de măsuri pe aceste dimensiuni – 35 de măsuri pe Competențe digitale, Servicii publice digitale și Conectivitate și 43 pe digitalizare IMM-uri, distribuite pe regiunile de dezvoltare;
- în esență, în Plan sunt adunate principalele măsuri care există în prezent în programele finanțate european – de exemplu, se propune creșterea competențelor digitale pentru profesori sau pe zona servicii publice digitale, cloudul guvernamental, ambele parte din PNRR;
- pe zona de conectivitate e propusă extinderea licențelor și infrastructurii 5G;
- pe zona de digitalizare a companiilor planul conține măsuri ce cad în sarcina centrelor de inovare digitală finanțate european (DIH)..
Momentul pe larg aici momentul poate fi ascultat aici ▶️ 19:04.
ESTE PLANUL NAȚIONAL SUFICIENT? BUFFERING….
Îi lipsește orientarea strategică și conturarea unei viziuni a României în domeniul digital până în 2030. Avem nevoie de un cadru, de actori cu interese și de expertiză pentru implementarea acestui plan ▶️ 20:47.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
😳 Ce ne-a surprins:
- că planul cuprinde – la nivel de acțiuni – doar proiecte europene;
- că nu există măsuri noi;
- că țintele proiectelor nu sunt aliniate cu țintele măsurate în DESI;
- că nu există o măsurătoare a competențelor digitale ale angajaților la stat.
Nu există o sinergie între oportunitățile europene, modul în care apelurile și proiectele sunt gândite și acest plan ▶️ 25:05.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
Din nou – și aici e o observație care a apărut de-a lungul conversațiilor noastre la Digitalination – finanțarea europeană tinde să înlocuiască politicile naționale.
- Întrebarea rămâne însă: banii europeni ne ajută să fim o țară mai digitală sau nu?
Mixed results. Iei banii și faci tu ceva cu ei, așa se spune prin popor ▶️ 27:39.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
CUM CREȘTEM UNICORNI PÂNĂ ÎN 2030. PROGRAMUL “UNICORNUL ȘI LAPTELE”
Planul include și angajamentul României de a avea două companii evaluate la peste 500 milioane de euro până în 2030.
Cum?
Principala sarcină cade pe Centrele de Inovare Digitală/Digital Innovation Hubs (DIH) pentru a antrena companii pentru a se transforma digital și apoi a le încuraja să inoveze și să creeze servicii și produse noi ▶️ 30:39.
Totuși, e neclar cum se face legătura între acțiunile propuse în plan și „găsirea” unicornilor. Pot singure DIH găsi acești potențiali unicorni?
⚠️ Bine de știut! România nu are o legislație clară a investitorilor în fazele inițiale ale finanțării unor startup-uri - celebrii „angel investors” - și se bazează doar pe cadrul oferit de Legea 31/1990 a societăților comerciale.
▶️ 32:47
Un alt pilon important pe care îl au DIH este support to find investment sau sprijin pentru atragerea de finanțare și acolo lucrăm foarte mult odată ce identificăm nevoile și potențialul să ajutăm la atragerea de finanțări,
spune Mirela Mărcuț ▶️ 38:53.
Inevitabil, Radu Puchiu a întrebat dacă startup-urile vor să rămână în Europa?
Visul e american. ▶️ 41:13
recunoaște Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
ION N-A MURIT, ION SE TRANSFORMĂ
Planul Național de acțiune privind deceniul digital al României propune ca ION să fie transformat într-un ChatBot care să fie folosit în interacțiunea cu cetățenii.
Rămân problemele legate de datele folosite pentru antrenarea algoritmilor.
Nu ar fi mai simplu să îl transforme pe ION în consultant legislativ?
au întrebat-o Marian Hurducaș pe Mirela.
Ascultă răspunsul invitatei aici ▶️ 43:00.
NIVELUL DE AMBIȚIE, SCĂZUT ȘI LA NIVEL EUROPEAN
Fiind foarte în urmă în clasamentul european, presiunea pe autoritățile române este pe a livra un plan ambițios.
Este el însă unul care poate fi dus la îndeplinire?
Mirela Mărcuț ne spune că, din păcate, nivelul de ambiție a scăzut și la nivel european, Comisia Europeană ajungând la concluzia că este foarte probabil ca țintele europene să nu fie atinse în anul 2030.
Ea aseamănă Decada Digitală cu un „moonshot” cum a fost aselenizarea, mai ales că sistemul de dezvoltare de politici publice la nivelul Comisiei este unul de tip „mission policy”, propunând salturi poate prea ambițioase dar care totuși, chiar dacă nu sunt atinse aduc totuși rezultate peste așteptări.
Concluzia preliminară: aselenizarea știm sigur că s-a întâmplat, pentru digitalizarea României mai așteptăm ▶️ 45:00.
S-AU GĂSIT URME DE CHAT GPT ÎN PLAN
Comisia și-a dorit ca pentru toate statele membre să aibă un cuvânt mai tare de spus, să dea un pic mai multe ordine. Problema e că statele membre s-au opus, și a rămas doar un cadru de monitorizare împreună cu statele membre, o formulare foarte diplomatică ▶️ 48:06.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
Misiunea de a monitoriza mai atent rămâne la nivel național – un motiv în plus pentru a avea conversații relevante aici la Digitalination.
😅 Un moment neașteptat. Mirela a verificat cu Chat GPT dacă a scris o bucată din concluziile planului. Răspunsul a fost că da.
Cu rezerva că, da, nu ne putem baza întotdeauna pe răspunsurile și pe training data ale ChatGPT dar eu folosesc asta pentru studenți să văd dacă au lucrat cu ChatGPT și de regulă it works și am intuit cumva că acel text a fost generat cumva dar, din nou, cu rezerva aferentă ▶️ 49:55.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
CONCLUZII. SAU ILUZII?
Avem un plan care este în consultare publică și asta înseamnă un pas înainte.
Este și o promisiune că digitalizarea va căpăta în perioada următoare un ritm mai accelerat, că există o claritate la nivel de proiecte și la nivel de finanțare a acestora, deși legătura între rezultatele proiectelor și țintele europene nu e clară în documentul propus de către autoritățile române.
Care sunt lucrurile care au șanse mari:
Digitalizarea întreprinderilor. Mirela MĂRCUȚ spune că aceste DIH au șanse mari să aibă efect prin mecanismele pe care le folosesc, nu doar spun ce tehnologii să folosească companiile ci le și ajută să crească.
Aceste DIH-uri au șanse mari să aibă efect prin mecanismele pe care le folosesc, ele nu doar spun ce tehnologii să folosească companiile, ci le și ajută să crească. Fiindcă există acest cadru de sprijin, sunt șanse mari ca acolo să crească (scorul în indicele DESI) însă e un efort destul de mare de depus ▶️ 53:09.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
Unde e încă posibil:
Absolvenți IT. Ne propunem 400.000 de absolvenți IT până în 2030, 2% din forța de muncă.
Putem face asta dacă există unele măsuri de sprijinire a educației STEM dinainte, pentru că nu poți să aduci student la Politehnică sau IT dacă n-a prins din spate un drag de subiect sau de domeniul acesta ▶️ 54:00.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
De ce e provocator?
Pentru că, matematic, absolvenții de STEM din 2030 ar trebui să înceapă facultatea anul viitor. E un timp foarte scurt pentru a crește numărul de studenți și atinge țintele.
Unde avem șanse mai mici:
Competențe digitale. Pe segmentul de competențe digitale planul propune o curbă exponențială de creștere în contextul unei tendințe descrescătoare în măsurătoarea DESI.
Putem atinge țintele propuse doar prin proiectele finanțate european menționate în plan?
Răspunsul simplu, nu.
Trebuie să existe o strategie mai concertată, niște intervenții din mai multe rânduri care ar trebui să completeze, de fapt, aceste finanțări europene, mai spune Mirela Mărcuț ▶️ 1:00:53.
Concluzia trasă chiar de invitata acestei ediții de Digitalination:
Avem nevoie de viziune, de obiective generale, de obiective specifice, de o țintă – moonshot, dar și de un cadru de guvernanță, nu doar comitetele interministeriale ci la nivel societal.
Mirela MĂRCUȚ, Head of Policy Transilvania IT Cluster și fondatoarea digitalpolicy.ro
▶️ 1:01:54
Ce ar trebui noi să facem?
„Monitorizare, monitorizare, monitorizare”, adaugă Mirela Mărcuț care promite și continuarea analizei acțiunilor din Planul Național de acțiune privind deceniul digital al României – un efort pe care nu putem decât să-l apreciem și susținem.
Înregistrarea întregii conversații cu Mirela Mărcuț poate fi găsită pe upgrade100.live sau poate fia acultată direct aici:
CE ESTE DIGITALINATION
Este un concept UPGRADE 100 realizat în parteneriat cu Institutul ASPEN România.
Formatul este dedicat monitorizării procesului de digitalizare a țării noastre prin evenimente, știri, emisiuni găzduite de RADIO GUERRILLA care facilitează discuți educative și constructive între factorii guvernamentali responsabili cu acest proces, mediul privat și cel academic.
👋 Dacă dorești să susții proiectul sau ai o propunere de temă importantă dă-ne un email la team (at) upgrade100.com
Comentează