PIB-ul României poate crește cu circa 15 miliarde de euro în următorii 10 ani prin adoptarea pe scară largă a Inteligenței Artificiale Generative, arată un studiu comandat de Google, cu focus pe Europa Centrală și de Est.

Același studiu relevă că

54% dintre locurile de muncă din țară ar beneficia de pe urma A.I.

În ce stadiu suntem? Și, poate mai important decât atât, avem inteligența de a fructifica aceste șanse?

Pentru a afla, Marian Hurducaș și Radu Puchiu i-au invitat la o nouă ediție Digitalination pe Cezara Panait, Head of Government Affairs and Public Policy la Google Romania & Moldova, și pe Ioan Istrate, Venture Capital Advisor @ NATO DIANA și fost consilier al ministrului Digitalizării.

Câteva date și informații utile, în context:

Ce este Generative A.I. (Inteligența Artificială Generativă sau Generatoare): o categorie a modelelor de A.I. care nu doar că învață pe baza datelor pe care le primesc (machine learning), dar sunt capabile să producă și să furnizeze conținut nou (video, imagini, text, muzică etc), similar celui cu care au fost antrenate.

Seria DIGITALINATION este produsă de Upgrade 100 în parteneriat cu Institutul ASPEN România

Cine a realizat studiul: studiul comandat de Google se numește „The €100 billion economic opportunity of generative A.I. in Central Eastern Europe” și a fost realizat de o companie de consultanță denumită Implement Consulting Group.

Studiul se poate downloada de aici 

Cum stăm: România se află pe unul dintre ultimele locuri din UE în Digital Economy and Society Index (DESI), inclusiv în ceea ce privește numărul companiilor care au adoptat cel puțin un tip de tehnologie A.I.

Doar 2% dintre companiile noastre folosesc A.I., în timp ce media în țările europene este de 8%.

În plus, România nu a adoptat încă o strategie națională cu privire la folosirea A.I., în ciuda solicitărilor venite de la UE. (Sursa, aici)

CUM AR FI INFLUENȚATĂ ROMÂNIA DE GENERATIVE A.I.

Ambii invitați ai acestei ediții Digitalination spun că, la nivel internațional, tot mai multe companii introduc tehnologii de tipul Generative A.I..

Ioan Istrate a precizat că, din discuțiile la care a participat, și-a dat seama că Europa insistă pe reglementare, în timp ce americanii mizează pe inovare.

Ce preconizează studiul comandat de Google cu privire la România?

„Promisiunea pentru noi, în România, este că undeva la 14-16 miliarde de euro va fi potențialul de creștere a PIB-ului, adică echivalentul a 5% din PIB în următorii 10 ani.”

Cezara Panait, Head of Government Affairs and Public Policy la Google Romania & Moldova

Din același studiu, ea a extras și aceste informații extrem de relevante:

– se preconizează că aproximativ 4,2 milioane de locuri de muncă vor fi augmentate de A.I. – ceea ce înseamnă 54% din forța de muncă de la nivel național;

– circa 42% dintre locurile de muncă vor rămâne neschimbate;

– 300.000 de persoane (circa 4% din forța de muncă) vor avea nevoie de reconversie profesională.

CE POATE FACE STATUL ȘI CE AȘTEAPTĂ MEDIUL PRIVAT?

La fel ca în alte domenii, statul reacționează mai greu decât mediul privat la provocările, dar și la șansele pe care le propune uluitoarea evoluție a tehnologiei.

Pentru ca România să nu rateze ocazia oferită de Generative A.I., Ioan Istrate consideră că statul ar trebui să modifice legislația, pentru a încuraja inovarea, și să folosească mai mult aceste tehnologii în administrația publică.

„Guvernul trebuie să capteze tot acest potențial. Și sunt multe instrumente, de la facilități fiscale pentru companii inovatoare până la legislație care să permită captarea talentului în România, utilizarea acestuia de către companii ș.a.m.d.”

Ioan Istrate, Venture Capital Advisor @ NATO DIANA

Istrate a explicat că firmele din acest domeniu așteaptă nu doar facilități fiscale din partea statului român, ci și o “aliniere a intereselor”, adică să fie ajutate să păstreze și să angajeze specialiști în zona A.I..

„Practic, se doresc pârghii prin care angajatorii să țină oamenii foarte buni, ingineri de A.I., Data Scientist sau joburi conexe. La noi în țară nu numai că nu se ajută asta, dar se pare că se merge în direcția opusă, prin mărirea taxelor. Și, de altfel, nu se acordă niciun fel de interes către zona asta”, a explicat Ioan Istrate.

Ce se va întâmpla cu bugetarii?

Din moment ce, potrivit studiului citat, performanțele profesionale a peste 4 milioane de cetățeni români ar fi îmbunătățite de Generative A.I., câți dintre aceștia ar fi angajați ai statului?

„Majoritatea”, a răspuns Cezara Panait.

„Așa arată chiar studiul. Cei mai mulți oameni care au potențialul de a îmbunătăți performanța atunci când folosesc Generative A.I. sunt legați și de sectorul public sau activități cognitive. Deci, cred că avem un potențial real. Acum, depinde și cum îl vom folosi.”

EXEMPLE POZITIVE DE A.I. ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Cezara Panait a ținut să spună cum a făcut Ministerul Mediului un “update” la aplicația lor denumită SUMAL 2.0.

Înainte, milioanele de imagini cu camioane ce transportă masă lemnoasă erau analizate pe rând, una câte una, de către angajați din Minister aflați în fața unui ecran de laptop.

În prezent, estimarea cantității de masă lemnoasă aflată în camioane se face automat, folosind A.I., printr-un proiect pilot implementat la nivelul Ministerului.

Un alt exemplu bun, oferit tot de Cezara Panait, este cel al Institutului Național de Administrație, care va lucra în parteneriat cu Google pentru a le oferi cursuri de A.I. funcționarilor publici.

E nevoie însă și de o cultură instituțională prin intermediul căreia aceste exemple să nu rămână izolate.

„De exemplu, în Ministerul Public, legea e făcută pentru alte vremuri și lucrurile se fac foarte manual, iar anumiți procurori sau anumiți directori au folosit niște soluții foarte, foarte simple de A.I. ca să-i ajute. Totul bine și frumos, doar că se împotmolesc când încearcă să exporte modelul la nivel național, adică se lovesc de un minister greoi sau de o legislație care nu le permite, și așa mai departe, și cumva rămân doar exemple insulare” – a explicat Ioan Istrate.

E OK SĂ AVEM UN ASISTENT VIRTUAL ÎN RELAȚIA CU STATUL?

Ioan Istrate spune că există proiecte de acest gen la ministere. El crede însă că un astfel de asistent virtual ar trebui să ofere doar ghidaj în relația cetățeanului cu un serviciu public.

La rândul ei, Cezara Panait consideră că decizia trebuie să fie luată tot de un om.

„Mi-ar fi puțin frică să mă bazez cu totul pe un asistent conversațional pentru lucruri foarte importante. De exemplu, poate să greșească un document și să nu pot să-mi fac buletinul sau alte lucruri. El poate să-ți dea resursele utile și de acolo să cauți exact, să mergi la sursă și să verifici, adică să evităm acele halucinații pe care A.I. o să le facă întotdeauna.”, a spus ea.

CEA MAI MARE PROVOCARE: EDUCAREA DIGITALĂ A CELOR DIN MEDII DEFAVORIZATE

În prezent, conform aceluiași DESI citat la începutul acestui material, doar unu din cinci români are competențe digitale de bază. Pentru anul 2030, statul român și-a propus ca această pondere să crească, de la 20%, la 50% din populație.

În acest context, cum putem să fructificăm avantajul oferit de A.I.? 

Cezara Panait e mai degrabă optimistă și vine cu câteva rezultate relevante:

• peste 500.000 de români au fost pregătiți în programele de competențe digitale pe care Google le-a oferit gratuit începând cu 2015;
• deși doar 2% dintre companiile de la noi au adoptat tehnologii de tipul A.I., 40% din total spun că vor să facă asta în viitor;
• pentru profesori și elevi din școlile generale, Google a lansat un nou program, Experience A.I., care oferă instruire cu privire la Inteligența Artificială;
• A.I. for Education e un alt program Google, care oferă workshop-uri personalizate și durează trei luni;
• Google a lansat un nou grant de 15 milioane de euro destinat Europei, pentru a sprijini angajații afectați de aceste prefaceri mondiale. Vor exista cursuri și în limba română: pentru asta există un grant de 300.000 de euro pentru ONG-urile doritoare.

„Ne-am dat seama că nu e nevoie să mergem cu cursuri de A.I. către cei care deja au acces la ele sau către cei care înțeleg tehnologia. E important să ajungem la cei din medii defavorizate, la cei care au mai puțin acces la tehnologie, în general, sau la cei care nu știu să le folosească.”

Cezara Panait, Head of Government Affairs and Public Policy la Google Romania & Moldova

ROMÂNII, SCEPTICI LA ABSOLUT ORICE. INCLUSIV LA FAKE NEWS.

Ioan Istrate crede că e nevoie ca specialiștii să explice publicului ce înseamnă A.I., pornind de la aplicații pe care oamenii le folosesc zi de zi.

„Dacă mergi în orice oraș mic într-o școală, îți garantesc că sunt mulți care au folosit ChatGPT să copieze la ceva sau să scrie anumite lucruri”, a spus el.

În ceea ce o privește, Cezara Panait crede că tehnologia A.I. ne poate ajuta să depistăm mai ușor știrile false sau înșelătoriile de tip deepfake. Ea a mărturisit că, deși lucrează în domeniu, a fost victima unei astfel de înșelătorii.

„Am primit un link care părea destul de veridic, din punctul meu de vedere, de la Poșta Română. Îmi spunea că nu mi-au putut livra pachetul și că trebuie să le mai dau 3 lei. Și mi-am băgat, evident, cardul să le dau. Și am fost atât de uimită că am căzut în capcană (…) E atât de ușor să fim înșelați în mediul online și e atât de greu să fim mereu atenți și să nu facem niciodată un pas greșit”, a spus Cezara Panait.

Mai în glumă, mai în serios, vestea bună e că, (și) în ceea ce privește înșelătoriile din mediul online, românii sunt mai neîncrezători decât multe alte națiuni europene.

„E un studiu de la Cambridge, al unui coleg, pe nivelul de încredere al oamenilor față de anumit content. Se uită la știri și poze și se studiază nivelul de încredere versus gradul de acuratețe. Practic, te uiți la o poză dacă e reală sau nu sau dacă ai încredere. Românii au ieșit cel mai bine, în sensul în care eram sceptici la absolut orice, adică orice era fake news”, a spus Ioan Istrate.

„The genie is out of the bottle. Adică nu mai putem spune – «hai să oprim dezvoltarea A.I.». Astea sunt niște scenarii utopice.”

Ioan Istrate, Venture Capital Advisor @ NATO DIANA

CUM PUTEM AVEA ÎNCREDERE ÎN A.I.?

Pentru că multă lume se teme de extinderea tehnologiei A.I., i-am întrebat pe invitații noștri ce poate face statul în acest sens.

Cezara Panait crede că încrederea poate spori cu fiecare exemplu de succes – cum sunt cele de la Ministerul Mediului –, în care oamenii constată imediat un beneficiu real.

„E foarte greu să-i explici unui om abstract cu ce o să-l ajute Inteligența Artificială dacă el nu vede un beneficiu real, dacă nu își poate spune – «da, am petrecut mai puțin timp astăzi, am salvat niște bani făcând lucrurile cu A.I. sau interacțiunea mea cu statul a fost mult mai facilă: n-am mai stat două ore la coadă pentru că mi-am aflat lucrul în 5 minute, punând o întrebare pe site-ul primăriei»”, a explicat ea.

Ioan Istrate a completat-o: „Trebuie să fie un beneficiu recurent, și la firul ierbii. Așa se fidelizează sau câștigă oamenii”.

În finalul discuției moderate de Radu Puchiu și de Marian Hurducaș de la UPGRADE 100, cei doi invitați au propus și câteva soluții pentru ca societatea românească să beneficieze de potențialul economic al tehnologiilor de Inteligență Artificială.

Cezara Panait: 

• strategii guvernamentale direcționate;
• investiții în abilități și educație în domeniu;
• sprijin pentru inovația locală.

Ioan Istrate:

• deschidere a mediului de business față de soluțiile A.I.;
• consecvență din partea Guvernului.

În loc de concluzii, o speranță exprimată de Ioan Istrate:

„Din partea guvernului, să citească cineva toate aceste studii și să înțeleagă că este în avantajul clasei politice să creeze premizele pentru a aduce miliarde aici.”

Dublăm și noi această speranță cu un îndemn de a asculta întreg podcastul, aici.

Le mulțumim – ca de obicei – pentru găzduire și difuzarea live în toată țara a acestei discuții colegilor de la Radio Guerrilla.

PS Imaginea care ilustrează acest material este creată cu DALL-E, cu următorul prompt: “Imaginează un viitor în care muncitorii români lucrează în armonie cu Inteligența Artificială”