Autoritățile din România doresc să aloce proiectul cloud-ului guvernamental spre două structuri militarizate – STS și SRI – sub administrarea civilă a Autorității pentru Digitalizarea României.
Sub privirile Comisiei Europene, care s-a angajat să plătească prin PNRR pentru mult așteptata transformare digitală, România pare grăbită să bifeze în regim de OUG și cu disciplină cazonă angajamentele luate în fața UE.
- Reacția industriei și a mai multor voci cu autoritate pare să fi pus însă, momentan, proiectul în stand-by – conform Economedia
Lucrurile par însă greu de-a se mai schimba acum, desi mai mulți specialiști reclamă, de aproape două săptămâni, că ordonanța de urgență în forma sa actuală spune că instituțiile publice vor putea folosi doar tehnologii aflate în proprietatea statului.
Nici măcar serviciile “la liber”, cum ar fi banalul gMail sau nelipsitul Zoom nu vor mai avea loc în viața funcționarului public, fără acordul ADR. Este aceasta o abordare eficientă? De ce nici un stat din UE nu a apelat la structuri militare până acum pentru astfel de proiecte?
- Argumente pro și contra am căutat și noi, la UPGRADE 100 Live @ Radio Guerrilla. Marian Hurducaș i-a avut în studio pe Radu Puchiu, expert în digitalizare, și pe Andrei Nicoară, expert în e-Guvernare.
Digitalizare vs. Militarizare
„Ce-ți faci cu mâna ta se cheamă bun făcut”
proverb românesc
Asta pare a fi “filosofia” îmbrățișată public în ordonanța de urgență, care încearcă să împartă proiectul cloud-ului între două structuri militarizate: STS, care ar trebui să implementeze infrastructura IT și SRI, care ajută STS cu siguranța cibernetică.
Autoritatea pentru Digitalizarea României ar urma să fie “garantul calității”, în rol de administrator. Practic, ADR va decide ce tehnologie are voie în “curtea” administrației publice din România.
“De fapt, singurul scop al acestei OUG este să dea cheile tuturor sistemelor software ale statului, si a tuturor datelor cetățenilor români către SRI și STS, sub acoperirea civilă a ADR” – crede Alexandru Lăpușan, vicepreședinte ANIS.
În opinia lui, proiectul normativ ar urma să ofere control discreționar asupra softului instituțiilor și datele cetățenilor către SRI și STS, blocând serviciile open source. Ceea ce nu face altceva decât să împotmolească procesul de transformare digitală.
„Documentul este superficial fiind omisă coloana vertebrală a proiectului care este transformarea digitală. Apare ca fiind mai curând o trasare de teritorii între STS, SRI, ADR sub privirea blajină a MCID. În lipsa unui CIO guvernamental, MCID trebuie să fie liderul acestui proiect, nu partea care ia la cunoștință” – spune și Ciprian Teleman, fost ministru al Digitalizării, într-o poziție publică.
Vreme trece, vreme vine/ Toate-s vechi și nouă toate
Acest OUG încalcă principii importante discutate anterior.
Mihai Matei, președinte ANIS
roiectul realizării cloudului guvernamental nu e ceva nou. A existat și la mijlocul lui 2020 o hotărâre de guvern care punea ADR în vârful procesului decizional, iar STS era considerat integrator tehnic. Nu se vorbea atunci, însă, despre implicarea SRI.
- Textul din 2020, împreună cu nota de fundamentare, se găsesc aici. Forma actuală a legii, prezentată în ordonanță de urgență, poate fi consultată aici.
Multe voci din mediul privat și din societatea civilă care dezbat acum ordonanța de urgență au stat la masa discuțiilor cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, într-un exercițiu de pregătire a terenului pentru marea digitalizare. Ce s-a întâmplat în timpul consultărilor?
„Spre șocul nostru, OUG a ieșit încălcând principiile discutate, respectiv accesul la piață liberă și concurența între soluții”
Mihai Matei, președinte ANIS, într-o declarație oferită aici.
Mai mult s-a mimat, decât s-a aplicat, în procesul de planificare a pașilor următori. Niciunul dintre argumentele ridicate de către societatea civilă și de reprezentanții mediului privat nu se reflectă în ordonanța de urgență, spun zeci de companii din industria de specialitate – grupate în organizația profesională.
Ce reclamă mediul privat și societatea civilă?
În mai puțin de zece zile de la publicarea OUG, mai multe companii din domeniu au atacat public proiectul cloud-ului guvernamental. Care sunt acuzațiile?
- Controlul discreționar al instituțiilor statului;
- Blocarea serviciilor de cloud public în toate instituțiile de stat;
- Construirea unul monopol în jurul ADR;
- Ingrădirea pieței libere;
- Descurajarea potențialilor investitori străini de a se extinde în România;
- Incapacitatea instituțiilor nominalizate în OUG de a duce la bun sfârșit proiectul.
“În al 13-lea ceas, chemăm pompierii”
Statul pare că a chemat pompierii. Există senzația că institutiile își împart banii între ele.
Radu Puchiu, expert în digitalizare
Digitalizarea României și-a găsit locul în multe dosare cu șină plimbate la guvern, în ultimii ani. Discuții pe tema cloud-ului au început, prima oară, în 2015.
Totuși, abia acum cloud-ul Guvernamental a devenit “un obiectiv imediat și urgent”, cum scrie în ordonanță. În proiect se menționează tocmai riscul de dezangajare a fondurilor europene nerambursabile puse la bătaie de PNRR – adică un fel de “ne facem de râs în fața oamenilor ălora de la Buxelles”.
500 de milioane de euro ar urma să vină în următorii cinci ani de la Comisie, pentru cloud-ul guvernamental – o infrastructură IT prin care ministerele și agențiile ar urma să fie legate în rețea într-o singură bază de date interoperabilă.
Dar de ce e acest subiect foarte important? Este, pentru că privește modul în care apoi se va construi un întreg ecosistem al serviciilor publice digitale ale statului.
“Ce constată acum statul român? Constată că el nu poate. Că nu are cu cine. Că el nu și-a construit în timp instituții capabile să gestioneze un proiect de asemenea anvergură. Și atunci ce facem? Soluția de avarie: pompierii – STS. Să facă STS!
Care vine, doar că ei au altă menire: nu sunt antrenați să construiască clădiri, ci să stingă focuri. Nimeni din STS nu a construit un cloud vreodată”, e explicat la UPGRADE 100 Radu Puchiu, expert în digitalizare și fost coordinator al proiectului pentru servicii online al Guvernului.
Din exterior, specialiști din domeniu așteaptă inevitabilul – un eșec public, nu pentru că STS nu ar avea oameni competenți, ci pentru că cei aleși în componența selectă de elaborare și implementare nu au expertiza și nici viziunea unui proiect național de asemenea calibru.
“Există senzația că instituțiile își împart banii între ele. Uităm de analize, uităm de tot” – explică Puchiu.
Legea “anti-dosar cu șină”
“Legea e făcută să spargă gheața. Sigur, dacă spargi ceva, mai faci și cioburi. […] Perspectiva s-a pus pe cine sunt autoritățile mari și tari. Deci, pe cine are mușchi”
Andrei Nicoară, expert în e-guvernare
Într-un efort de mapare a tipurilor de servicii publice, Autoritatea pentru Digitalizarea României, înființată în 2020, a cerut instituţiilor publice din tară să scoată dosarele din ultimii 30 de ani și să se pună pe inventariat. 260 de instituții au răspuns până la încheierea deadline-ului.
În Catalogul de Servicii Publice al ADR s-au numărat 2.333 de servicii publice pentru care ADR promitea, la începutul demersului, soluții personalizate de interoperabilitate. Adică, pe românește, “legarea bazelor de date”.
Așa s-a născut și Legea Interoperabilității, cunoscută drept legea “anti – dosarul cu șină”.
Proiectul, care nu a primit încă avizare, are ca scop să impună instituțiilor de stat să împartă datele între ele, într-un efort de a debirocratiza sistemul.
Andrei Nicoară a spus la Upgrade 100 Live @Radio Guerrilla că există, de fapt, o problemă de încredere, pentru că instituțiile nu sunt sigure de ce au “la dosar”.
Fără siguranța că dețin date autentice (verificate și îndosariate corect), autoritățile preferă să verifice fiecare informație în parte, când primesc solicitări din partea cetățeanului.
“E o lege făcută să spargă gheața. Sigur, dacă spargi ceva, mai faci și cioburi. Sigur că se pot scrie multe alte lucruri în textul ei și poate ar fi necesar să fie scrise.
Perspectiva este pusă pe cine sunt autoritățile mari și tari. Deci, cine are mușchi.
Pe cum îi pedepsim inclusiv cu amenzi pe cei care nu vor să dea datele și mai sunt și unele prevederi absolut ciudate – care eu presupun că o să se schimbe – exista un fel de naționalizare a forței de munca a companiilor românești, sau sclavagism, nu știu.
Care teoretic ar trebui să modifice pe gratis toate aplicațiile guvernamentale astfel încât să fie înrolate în sistemul național de interoperabilitate. Ceea ce e probabil neconstituțional și nu cred că o să rămână așa”, spune Andrei Nicoară, expert în e-guvernare.
Cert e că nimeni nu știe în prezent care e calitatea datelor deținute de fiecare instituție în parte. Nu se știe care sunt serviciile publice, care au fost numărate, nu însă și descrise explicit de ADR. Nu există o analiză privind arhitectura cloud-ului guvernamental – un jalon impus de Comisia Europeană cu termen la finele lui martie.
Totuși, expertul invitat crede că e un moment bun că STS și SRI colaborează, constructiv. Și spune că e preferabilă o execuție de acest tip versus una coordonată, de exemplu, de ONG-uri.
Transformarea digitală e la mapă, la semnat
„Istoric, administrația are reputația de a cumpăra soluții IT scumpe și discutabile ca performanță. Ar fi timpul pentru altceva”, spune și fostul ministru Teleman în comentarii publice.
E de notorietate, pentru veteranii industriei, gafa majoră generată de proasta implementare a proiectului eRomânia, de exemplu. Un clip oarecum amuzant, azi, de la inaugurarea făcută pe atunci de premierul Emil Boc se poate vedea încă pe YouTube, aici.
- Tragi-comic: după 13 ani, și peste 12 milioane de euro risipiți mai târziu – după ce proiectul a fost scos din priză (și la propriu, nu doar la figurat) -, domeniul eRomânia a fost cumpărat, în februarie 2020, de o persoană fizică
Revenind la zi, experții IT&C consultați de UPGRADE 100 spun că aveam toate motivele să ne inspirăm din afară – Estonia, ca vector al digitalizării, Polonia, Belgia, Danemarca.
Totuși, România pare că a ales modelul românesc: Dorel îl preferă pe vecinul de la doi, să-i pună parchet, că știe el mai bine. Nu e nevoie de specialiști, să-i facă lui treaba-n casă.
Proiectul care așează cloud-ul guvernamental în brațele structurilor militarizate din România e acum în așteptarea avizelor.
Ironia face că, în nota de fundamentare care însoțește OUG-ul, scrie că aici, în România, unde vrem să ne ocupăm ca stat de cloud-ul guvernamental, nu ne pricepem de fapt la digitalizare. Și că, potrivit raportului DESI (Indicele economiei și societății digitale), suntem codași în UE.
Poate există și un motiv pentru asta? Dar, desigur, mai există ceva: speranța că într-0 bună zi România Digitală și, mai ales, România Digitală Funcțională nu va mai fi doar o temă de campanie electorală.
- Întreaga emisiune poate fi urmărită aici
Comentează