UPDATE. Pandemia digitalizează România? Cum evoluează statul în relația online cu cetățenii. Sabin Sărmaș, președinte ADR, revine la UPGRADE 100

În acest material veți găsit principalele idei și fragmente din discuțiile lui Dragoș Stanca / UPGRADE 100 Live & Podcast cu noul Președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Sabin Sărmaș, precum și cu alți oameni-cheie cu opinii valide sau implicați direct în spinoasa problemă a digitalizării relației dintre cetățean și stat, via Internet. Discuțiile au avut loc în cadrul a 3 emisiuni + podcasts în perioada ianuarie – aprilie 2020. Enjoy!

---

Corupție, incompetență, prostie, naivitate, birocrație, teamă. Toate la un loc, ori câte puțin din fiecare. Cam acesta au fost ingredientele din vaccinul anti-inovație și anti-progres care ne situează acum, în 2020, pe penultimul loc în evaluările legate de gradul de digitalizare a României, realizate de Comisia Europeană.

Un loc deloc flatant – chiar dacă am „avansat” spectaculos pe… pen-ultimul loc. Mai în glumă, mai în serios, la 1 februarie am mai avansat un loc în Digital Economy and Society Index (DESI). Asta doar pentru că UK a ieșit din UE. Găsiți toate datele și rapoartele aici dar, în esență, lucrurile stau cam așa:

Ok. Dar avem vreo șansă să vedem o Românie Digitalizată care să aibă o relație normală cu cetățenii, online? Și ce facem ca să o avem?

Mai nou, o nouă structură: Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Sună frumos, să vedem cât e de “sănătos”. Am încercat să găsim răspunsuri la UPGRADE 100 cu Sabin Sărmaș – noul președintele ADR.

Sărmaș este fost consilier local PNL din Cluj, co-fondator al unei firme de IT care a „sărit” anul acesta de la 6 la spre 20 de angajați și de la 200 la cca. 400.00 euro încasări într-un an, după cum spune Sărmaș. Este tânărul co-fondator al Ciclada Technologies gata să rezolve proiecte majore pentru România, care au rămas la stadiul de intenție, zeci de ani?

ACTUL 1. Am încercat să aflăm la finalul lunii ianuarie, înainte de preluarea mandatului. Aici e discuția, integral:

ACTUL 2. Apoi, a urmat – la începutul lunii februarie – o nouă discuție cu George Anghel (Ghiseul.ro) și Radu Puchiu (Coaliția pentru Dezvoltarea României).

ACTUL 3. În 27 aprilie 2020, Sabin Sărmaș a revenit la UPGRADE 100, așa cum a promis, pentru “raportul” după 3 luni de activitate. Iată podcastul:

Ei, bine, se pare că pandemia a accelerat procesul digitalizării. Contextul e complet schimbat. Iată câteva dintre ideile desprinse din dialog:

Top POZITIV:

1. Ordonanta 38 privind transmiterea inscrisurilor in format electronic – este o lege care impune tuturor institutiilor publice din Romania sa accepte inscrisuri in format electronic si semnate digital si sa raspunda in acelasi format.
2. Colaborarea cu societatea civila, in special cu cei de la Code 4 Romania.
3. Evolutia platformei Ghiseul.ro. Dupa 10 ani de dezbateri inutile despre cum sa facem ca firmele sa poate sa isi plateasca taxele online, astazi o pot face. Inca mai sunt mici probleme tehnice, dar sper ca in maxim 2 luni totul sa mearga smooth.
4. Platforma aici.gov.ro care este practic o registratura online prin care oamenii pot trimite spre institutii documente sau date in mod rapid.

Top NEGATIV:

1. Viteza de mișcare
2. Partea birocratică

De reținut:

1. „Cât timp petreci luptându-te cu birocrația la stat vs. privat?” -> Ascultă Răspunsul Aici
2. Ce se aude despre cloud-ul guvernamental? „E un proiect pe care sper sa il deblocam, aici pot sa dau un termen, sper sa il deblocam in 2 saptamani”
3. Pe ce resurse „stă” ADR: „Bugetul ADR astazi, fara partea ce va veni de la MCSI, este de 19 milioane lei pe an + buget de investitii de 3,5 milioane lei + resurse din fonduri Europene. In ceea ce priveste oamenii suntem 100-110 aproximativ angajati astazi in ADR si vom mai prelua 30-40 de persoane de la MCSI, urmand sa incercam sa mai completam cu cativa specialisti care sa faca echipa cu cei pe care ii avem inhouse
4. „Pandemia digitalizează România”?

Practic, din punct de vedere strict tehnic, nenorocirea cu pandemia a fortat cumva institutiile statului sa adopte digitalizarea mai rapid?  “Da, Pandemia a generat o schimbare bruscă de mind-set. Nu ma astept sa tina pentru totdeauna”, spune Sărmaș.

4. Ce pasi s-au mai făcut în direcția digitalizării ANAF?

„Primul proiect pilot despre care stiu este conectarea caselor de marcat online si un alt proiect este facturarea electronica. Facturarea electronica in modul in care o vom implementa noi, mai intai pentru achizitiile publice si mai apoi pentru toata lumea, inseamna circulatia datelor. Va fi un hub la nivel national prin care sa circule toate aceste date. O sa il vedem in 2021, cel putin cel pentru achizitiile publice.”

UPDATE: Ministrul finanțelor, Florin Cîțu a anunțat că noua platformă IMMInvest.ro – despre a cărei primă lansare ratată am discutat și în podcast – se va re-lansa marți, 28 aprilie.

Despre incidentul de la lansarea inițială a IMMInvest.ro – care nu a fost în sarcina ADR – și proiectul digitalizării ANAF, vă recomandăm discuția cu Claudiu Pândaru, via DIGI24 -> primele 15 minute.

Mai jos, materialul inițial publicat de UPGRADE 100 în această serie.

O problemă de securitate națională?

Apropo, vă mai amintiți de eRomânia – proiect bugetat la 500 milioane de euro și în care s-au cheltuit vreo 15? A fost “scos din priză” recent. E doar o întrebare retorică… După N scandaluri de corupție și dosare care vorbesc de mită care se măsoară în cel puțin milioane (dacă nu zeci de milioane de euro), am ajuns aici.

Nu demult, disperat, ex-ministrul finanțelor, Florin Cîțu, a anunțat că vrea aprobarea în Consilului Suprem de Apărare a Țării a strategiei de informatizare a ANAF și Ministerului Finanțelor Publice, considerând că evaziunea fiscală a ajuns o problemă de securitate națională.

Sărmaș nu pare entuziasmat de idee dar susține și el că digitalizarea ANAF este o urgență. Lipsa digitalizării duce la ore pierdute din viață. “ANAF este o zonă în care se demonstrează că modelul vechi nu funcționează. Trebuie să apelăm la specialiști din mediul privat“.

„Visul meu e să digitalizăm în câțiva ani cele mai importante servicii publice. Să nu mai văd cetățeni intrând în instituții publice și stând la coadă la ghișeu”

Sabin Sărmaș, noul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României

Pe de altă parte, decizia “săririi” etapei licitațiilor ar ușura proiectul dar orice companie care va câștiga acest contract va avea un avantaj competitiv uriaș: toții viitorii furnizori ar trebui să se “alinieze” deciziei unui player privat. O fi bine?

„Trebuie început doar cu serviciile cu cel mai mare grad de utilizare din ANAF, crede Sărmaș.

Tot sistemul trebuie refăcut de la zero.

Încă există developeri, oameni cu expertiză, consultanți sau arhitecți la ușa instituției care vor să ajute pro-bono pentru că s-au săturat să aștepte. Dar există și soluții livrate bine, să nu generalizăm”.

UPDATE. Miercuri, 5 februarie 2020, Guvernul Orban a căzut, prin Moțiune de Cenzură. Sabin Sărmaș a declarat însă exclusiv pentru UPGRADE 100 că planul ADR merge înainte:

“Pe principiul “paza buna trece primejdia rea”, faptul ca am facut tot ce a fost posibil pentru a avea o Autoritate pentru Digitalizarea Romaniei functionala la acest moment, ne face sa nu fim influentati de caderea Guvernului Orban. Desi va exista o perioada de tranzitie in cadul institutiei, putem incepe sa ne ocupam de proiecte cu impact direct asupra romanilor, proiecte de transformare digitala a Romaniei”.

1. Ce este Autoritatea pentru Digitalizarea României?

Noul președinte explică:

2. Cine este Sabin Sărmaș, președintele ADR?

Sabin Sărmaș are 34 de ani, este un antreprenor clujean care a vrut să se implice și în politică. A absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații din Cluj-Napoca, de peste 10 ani e membru PNL și timp de 4 ani a fost consilier local la Cluj-Napoca, experiență care l-a ajutat să vadă latura publică.

A fost inspirat și de unchiul său, care a fost mai mereu în politică… în zona “inamicilor” de la PSD: Vasile Dîncu.

Plecând de la un start-up din zona IoT fondat în 2016, Sabin Sărmaș împreună cu 4 parteneri au făcut tranziția către fintech creând o soluție pentru un client pe zona de servicii, apoi au deschis aria de servicii (web development, IoT, mobile application etc.) și au crescut considerabil compania. Cifra de afaceri estimată pentru 2020 este de aproximativ 400.000 de euro (x2 față de 2019).

3. Ce va face Autoritatea pentru Digitalizarea României?

Noul președinte ADR explică:

4. Ce își propune Sărmaș, ca președinte ADR?

• Se vor livra și lucruri imediat. De exemplu, se elimină cazierul fiscal și cel judiciar.
• Proiectele mari, pe termen lung, nu pot fi făcute de azi pe mâine. Nu putem face digitalizare în lipsa reglementărilor.
• Nu este vorba doar de digitalizare, ci de transformare digitală. Este un efort colectiv în care orice instituție trebuie să-și simplifice procedurile.
• Vom propunem o lege, cu criterii minime, care să spună cum trebuie să arate orice platformă software care e livrată mediului public.

“Problema statului este mai profundă decât faptul că site-urile sunt precare. Apare pericolul digitalizării unor proceduri proaste, care nu funcționează bine nici nedigitalizate”

Sabin Sărmaș, noul președinte al ADR

Întrebările și soluțiile unor oameni-cheie din industrie

Pentru a da greutate și relevanță discuției, am întrebat foști și viitori invitați ai UPGRADE 100 ce părere au, ce ar face ei în poziția lui Sabin Sărmaș și ce întrebări au să îi adreseze. Iată, mai jos, câteva idei și dileme important de clarificat.

• Bogdan Ivănel – Code 4 Romania:

Întrebările in format audio: aici

1. Avem nevoie de standarde clare și detaliate de livrare a softului guvernamental, impuse de lege, nu ghiduri ca până acum. Standarde de integrabilitate, de securitate, de reutilizare, de scalabilitate, de disponibilitate, precum și standarde de reprezentare, formatare, și distribuție a datelor.
2. Trebuie atrase echipe mixte de specialiști care pot face analiza nevoilor instituțiilor publice și pot gândi soluții care să le rezolve. De la US Digital Services la Guvernul italian sau canadian, putem prelua modelul: cel al unor echipe mixte care să conțină un expert UX, un analist de business și un arhitect software.
3. Trebuie să creăm acești specialiști pentru că sistemul de învățământ din România nu produce în acest moment UX designeri, de exemplu, fără de care digitalizarea nu se poate face în condițiile secolului 21.
4. E nevoie urgentă de crearea condițiilor pentru reutilizare soluțiilor IT între instituțiile publice din România. România are cel mai mic grad de reutilizare din UE a softurilor guvernamentale ceea ce înseamnă că plătim de 7-10 ori mai mult pentru soluții sau modele identice. Noi suntem promotorii dezvoltării de softuri în regim open-source în administrația publică după modelul răspândit în SUA și UE.

Toate aceste obiective sunt parte din cele 7 politici publice propuse Guvernului. Propunerile pot fi consultate pe blogul code4.ro. 

• Răspunsul lui Sabin Sărmaș >> format audio, aici.

“Este admirabil ceea ce fac cei de la Code 4 Romania. Ne vom întâlni zilele acestea. În mare parte sunt de acord cu aceste idei, cu câteva nuanțe. Aș sublinia ideea de la final care nu va fi pe placul industriei: Hotărârea de Guvern adoptată spune că „ADR va putea fi proprietarul codului sursă pentru unele soluții deținute de instituții publice”. Astfel, viteza de multiplicare a platformelor va crește. Împreună cu toate ONG-urile, cu mediul privat am constituit, tot prin HG, Consiliul Național pentru Digitalizarea României, o structură fără personalitate juridică, un spațu de suport și consultanță cu ADR pentru tot mediul privat”. 

• Mihai Matei, co-fondator “Geeks for Democracy” și vicepreședinte ANIS:

Întrebările in format audio, aici

1. Legat de identitatea digitală sau de sistemul de single sign-on, care este planul dumneavoastră concret?
2. Transparența informațiilor publice care sunt foarte greu accesibile publicului. Există legea 544 care prevede obligativitatea instituțiilor publice de a furniza informațiile publice, dar la nivel de implementare aceasta se traduce într-un proces extrem de greoi, respectiv cetățeanul trebuie să trimită o cerere pe legea 544 și apoi să aștepte ca în termen de 30 de zile instituția să îi răspundă. Care este planul dumneavoastră în privința transparentizării și, mai concret, ce informații publice vor fi disponibile online, în mod automat, după un an de mandat?
3. Privind semnăturile electronice și efectele juridice ale acestora, mai exact efectele juridice ale semnăturilor avansate (de exemplu, digipass-ul folosit în relația cu băncile), recunoașterea efectelor juridice ale semnăturilor avansate ar accesibiliza și simplifica interacțiunea dintre cetățeni și instituții. Există două curente de opinii: primul care dorește reducerea efectelor juridice ale semnăturilor avansate și cel de-al doilea care dorește efecte juridice extinse ale semnăturilor avansate. Care este poziția dumneavoastră?

Sabin Sărmaș răspunde:

• Radu Puchiu, Coaliția pentru Dezvoltarea României & H.appy Cities:

Întrebările in format audio, aici

1. Cum se așază noua instituție ADR? Pe ce va pune accent ADR? Va fi un strateg, va pune accent pe reglementare și politici? Sau se vor orienta către rezultate rapide și concrete?
2. Va merge pe ideea de regândire a proceselor administrației sau doar o poleire a lor care vor muta în digital aceleași procese birocratice?
3. Cum vede implicarea industriei în digitalizarea României? Mergem pe aceleași idei de achiziții sau are în vedere mecanisme colaborative de lucru cu comunitățile IT, design etc. Are în vedere o platformă de dialog permanent?

• Răspunsul lui Sabin Sărmaș:

1. Vom avea mai multe roluri. Vom încerca să fim agili. Așa am creionat ADR, ca o instituție care se poate mișca agil și independent.
2. Nu ne dorim să digitalizăm birocrația.
3. Odată cu adoptarea HG vom putea constitui acel Consiliu, cadru în care vom chema specialiști. Va fi o structură suport pe care ne bazăm

• Alexandru Lăpușan, fondator ZITEC & vicepreședinte ANIS:

1. Sunt interesat de modul în care noua autoritate ADR vede implicarea mediului privat, a firmelor de IT, în efortul de digitalizare a României. Cum ne asigurăm că nu ajung toate contractele doar la două-trei firme, ca în trecut? Cum ne asigurăm că toate licitațiile sunt organizate corect? Întrebarea in format audio, aici
2. Chiar și în situația în care achiziția de softuri e făcută corect, lipsa de experiență a celor ce realizează caietul de sarcini duce la achiziții ineficiente sau chiar licitații contestate. Așa a apărut Ghidul pentru achiziții software destinat instituțiilor publice, material apreciat oficial, dar nepus în practică de către guvernele anterioare. În strategia de digitalizare, autoritatea ia în calcul activități de educarea a celor ce fac aceste achiziții software? Întrebarea in format audio, aici

• Sabin Sărmaș răspunde:

1. Putem ca atunci când scriem un caiet de sarcini, când descriem soluția tehnică să fie transparentă, să o vadă toată lumea, iar apoi companiile să se „bată” pe ea. Aș face concursuri de soluții. Cred că transparentizarea soluțiilor necesare e ceea ce putem face.
2. Sunt niște pași de urmat aici în scrierea caietelor de sarcini. Asemenea procesului de creare a unui soft, putem să urmăm câteva etape: facem un design face, arhitecții confirmă soluția, se dezvoltă soluția, apoi facem un application management să îmbunătățim continuu soluțiile. Prin etape succesive, caietele de sarcini pot fi duse la un nivel la care ele pot fi implementate și utilizabile. Este necesară educarea, dar nu știm dacă dispunem de acest timp.

• George Anghel – Ghișeul.ro & Asociația Pentru Plăți Electronice:

1. În cazul în care costul de interoperabilizare și interconectivitate este mai mare decât al refacerii sistemelor, ce decizie și ce strategie va aborda ADR?  

Sabin Sărmaș răspunde: „Dacă costul e mult mai mare, evident că se vor folosi tehnologii moderne, alte arhitecturi. Și în mod clar la unele se va renunța. Soluțiile tehnice pentru sectorul public au mai multe versiuni.” Varianta audio, aici.

2. Nu există o mapare a proceselor existente în administrația publică centrală și locală? ADR va avea un demers în acest sens?  

• Sabin Sărmaș răspunde:

„Ba da, există un punct de contact unic electronic, un proiect care exact asta își propune: să fie toate procesele administrației publice într-un singur loc, accesibil publicului. Și este în proces de îmbunătățire.”

În concluzie, planurile – în sensul de bune intenții la nivel declarativ – există, proiectele sunt demarate. Să le vedem și implementate… pare încă un vis îndepărtat. Dar nu imposibil.